Boris Rîjîi

S-a născut în anul 1974 la Celeabinsk. A absolvit secția de geofizică și geoecologie a Universității de Mine Ural, doctorantura la Institutul de Geofizică al filialei Ural a Academiei Ruse de Științe, unde a lucrat mai apoi în calitate de cercetător științific. A avut o rubrică la revista „Ural” (Ekaterinburg). Din anul 1996 a început să publice în revistele din Ural, apoi în cele din Sankt-Petersburg și Moscova. A luat parte la Festivalul de poezie de la Rotterdam. În timpul vieții i-a apărut un singur volum de versuri,I vsio takoe / Și toate astea... (2000), a doua carte,Na holodnom vetru / În vântul rece (2001) a fost publicată postum. În anii 2000—2010 au apărut câteva volume de poezii. Versurile au fost traduse în engleză, arabă, bulgară, italiană, lituaniană, germană, olandeză, sârbă, turcă, franceză și altele. Laureat al Premiului independent „Antibuker”, al Premiului literar „Severnaia Palmira” (postum). S-a sinucis în anul 2001.
Viața strălucită și moartea tragică a lui Rîjîi au produs o mare impresie asupra unei întregi generații literare. Despre viața și opera lui au apărut câteva cărți biografice și de amintiri în Rusia și Olanda, au fost puse spectacole în teatrele mari, s-au făcut filme documentare, în prezent chiar se filmează un altul; pe versurile lui au fost scrise cântece.