Viaceslav Kuprianov

S-a născut în anul 1939 la Novosibirsk. A studiat la Liceul superior de marină militară, inginerie, la Leningrad. A absolvit Facultatea de Traducători de la Institutul de Limbi Străine de la Moscova. A tradus poezie din engleză, germană, franceză, spaniolă, letonă și armeană. Teoretician și practician al versului liber. Autor a zece culegeri de versuri apărute în Rusia, printre care se numărăDaite pogovorit / Lăsați-mă să termin (2002),Oda vremeni / Odă timpului (2010),Nicito celoveceskoe / Nimic omenesc (2013),Protivorecia / Contradicții (2019), a patruzeci de cărți apărute în traducere în limbi străine, a câtorva cărți de proză. Versurile sunt traduse în toate limbile europene și într-o serie de limbi asiatice. Laureat al multor premii literare rusești și internaționale, printre care „Branko Radicević” (Serbia), Premiul Ministerului Învățământului din Austria, Premiul „Pergamentul morav” (Serbia), „Naji Naaman literary prizes” (Japonia), „Bunin”, „V. Maiakovski” ș. a. Deține Sceptrul Literar macedonean. Membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia și al Uniunii Scriitorilor din Serbia. Locuiește la Moscova.
Istoricul și criticul literar Artiom Skvorțov l-a caracterizat astfel pe poet: „Kuprianov străpunge haosul lingvistic amorf prin axul unei gândiri elegante și paradoxale. La nivel filologic patetismul merge de regulă la braț cu emoția neînfrânată, dar aici patosul este contrabalansat de ironie, cu o precizie de farmacist. Poetul nu ridică niciodată vocea”.