Lângă tronul imperial din Sala Seninătății a Palatului de Vară Yihe Yuan
Lângă tronul imperial din
Sala Seninătății a Palatului
de Vară Yihe Yuan
Un băiat de vreo șase ani
e înveșmântat cu grijă și atenție
de mâinile pricepute ale slujitoarelor:
îi pun pantalonași de mătase
în piciorușe, de culoare aurie,
și pe trupușor o cămășuță la fel,
pe piept cu un dragon mare
ce dansează în nori, iar pe deasupra
îi prind o pelerină desfăcută,
tivită cu blană pe marginile mânecilor
în formă de clopot, capul îi este acoperit
cu o căciuliță ușor turtită,
așa! și este pus pe tronul
învelit în catifea gălbuie,
iar zâmbetul i se deschide pe fața mică,
un zâmbet mare, până la urechi,
ochișorii zâmbesc cu viclenie,
dar veselia extrem de senină
se termină în curând: privirea
se tulbură, devine ca de sticlă, ca de plumb,
sprâncenele devin așa de severe,
încă puțin și obrajii
se vor înroși de furie,
vrea să dea porunci,
să trimită oastea împotriva dușmanului,
să execute și să ierte în afara legii,
să înăbușe dur o răscoală,
să salute distrugerea unor cărți străine,
să-și încordeze auzul
pentru a auzi laudele supușilor lingușitori,
nu au trecut nici trei minute,
că de pe tron este dat jos stăpânul
care se împotrivește — vine rândul
celui ce urmează după el, iar lui
îi vor rămâne ca amintire numai
vreo zece fotografii de o calitate remarcabilă.
