Cea care înjură, mamă târzie, s-a măritat cu un caucazian...
Cea care înjură, mamă târzie, s-a măritat cu un caucazian.
A ieșit o rază de soare. Sare ca o mingiuță. În van!
Negustoreasă, succesul întrupat.
Dar cine este ea de fapt?
Ea — se tot povestea — este văduva unuia de la Cernobîl, ca vâscul s-a înnegrit.
Doi copii avortați. În cele din urmă a reușit.
Pe acest soț nu-l vor convoca în armată, nu-l vor arunca în reactor. După serviciu
Va veni întreg, se va juca table cu fiul, îl va învăța să nu fie nătâng
La întrebarea: „Ei, și cine ești tu?” —
și să-și insufle: „N-o să plâng”.
Și doar nu plânge. La ei totul este ca la Baku. Regim și cămile.
Și ea nu are nevoie de rătăcire.
Moscovită de a zecea generație, ea tremură pentru acest copil negruț, crescut,
Pentru minunea imposibilă, aproape de neconceput!
Deasupra acestui pui zâmbitor de stăncuță, îi tratează ochii, și uite,
otită, dermatită...
— Ei, spuneți-mi, vă rog, de ce el nu putea să stea acăsică?
Băbuțele oftează despre cel din Cernobîl: — Dar de ce n-o fi fugit al meu?
— Ei, dar ce-ar fi zis Dumnezeu?
Răspunde ea cu o întrebare, apoi înjură țara, așa și așa. —
Nu, și eu i-am propus să scape de neplăceri, să nu dea de necaz și ea. —
Și ea începe să se enerveze: — S-a încăpățânat și a rămas așa!
Datoria față de patrie! Datoria față de Patrie! Altfel nu pot!



