Animale domestice

Pe un deal verde am adormit Și plângând în somn m-am trezit: doi buni am visat, doi luminoși am visat. Am visat îndepărtata mea copilărie Și mergeam acasă cu cei doi, Unuia îi plăcea acoperișul pierdut, Celuilalt — al acoperișului stăpân. Le-am dat nume de aur, pe bune, Amețind de la al cuvintelor vin, Fie ca lupul să fie umbra la câine, Dar lumină să fie leul pentru motan! Pe un deal verde am adormit, Dar m-am trezit pe pământul pustiit: Nu este nici câine, nici motan, numai eu, un orfan! Și drumul din negura toamnei ivit. Oare ar putea o vie și înțeleaptă creatură Să vină alături de mine în asemenea zări? Nu este nimeni alături de mine și noiembrie frigul își scutură și eu hoinăresc, și mă ia frigul, nu merg acasă, ci printre străini.