Despre tata să scriu am vrut...

                                              Katiei Kapovici

Despre tata să scriu am vrut,
Dar mai apoi să o fac m-am temut
și uite, acum stau cu ochii pierduți
și nu știu acum cum-o spun.

Din tot ce de el mi-aminteam
aș fi ales un singur moment:
nu cum pe schiuri ne plimbam
și nu de acest fel vreun sentiment.

și nu „Diclofos” în halba de bere,
și nu taburetul aruncat în mama, peste masă,
și nu că a luat jucăriile mele
și a băut când aveam șase ani, acasă.

Fiul îi este recunoscător tatălui pentru faptul că odată,
într-o beție de un mare grotesc,
am distins nu despre Brejnev o anecdotă,
ci un Pink Floyd nepământesc.

Wish You Were Here, indubitabil
cânta acolo, ei, și dacă nu,
va răscumpăra pe orice culpabil
aceea probabil trădătoare lumină.