Cândva, cândva, când...

Cândva, cândva, când în pietriș sau pietroaie de râu ne vom transforma și, poate, „o urmă a unui ghețar” fiind — noii geografi deasupra noastră vor nota în hărțile de campanie (un ghețar barbar se topește în zonele nordice la mal) și tot ce am reținut despre piatră din dicționar se dovedește opus total, atunci o să înțeleg cum să fiu fără o linie precisă între fapte și vise. Și încet linia punctată a sculpturii Lui, viu va ieși la suprafață ca niște crăpături-litere deschise. Și acestă lucrare va fi din ce în ce mai clară. Și noii migratori vor începe-n parte, în căutarea fostelor zone de migrat, iară, să ghicească semnificațiile moarte.