Fără să iubesc pe nimeni trăiesc așa de mult...

Fără să iubesc pe nimeni trăiesc așa de mult, Că am uitat de greșelile mele și ale tuturor. Să trec un ocean înot pentru tine aș fi putut, Pentru pofta unui zâmbet copilăresc, întâmplător. Alerg după tine toamna pe câmpii Pentru a întreba din mers fără de speranță în iubit. Aș fi putut să-mi împart toată viața în două, să știi, Dar nu știu cum să trăiesc, dacă este imposibil de trăit.