Sciții

de te uiți atent o să observi involuntar o față de tip scitic o ho ho arsă undeva în vânturile din Crimeea tăiată de gerul din Altaiul adormit observă cu ce viteză incredibilă se mișcă pe roțile bicicletei prin stratul gros al anilor prin oglinda toamnei prin umbra verii prin zloata iernii cu ce viteză amețitoare se transformă trupul gata să sară gata de o mișcare elicoidală gata de un salt mortal epocile se întorc încet și iute măturând în calea lor orașe și neliniști sau acoperind de gorgane întinderile hărților geografice când te apropii prima dată poate că n-o vei recunoaște pe mama arhetipală idolul de piatră care va începe să plângă cu lacrimi adevărate tari ca diamantul pe mormântul lui Velimir