Vor căpăta un luciu paneuropean...

Un luciu paneuropean vor căpăta
ale poetului transasiatic cuvinte,
de Sverdlovskul de basm eu voi uita
de cartierul Vtorcermet* și școala sa cuminte.

Dar indiferent unde îmi va fi dat să mor, confrați,
în Parisul torid, în Londra cea umedă, de chin,
rămășițele mele jalnice vă sfătuiesc să le îngropați
în Sverdlovsk, în cimitirul anonim.

Nu pentru că ar fi lipsit de frumusețe,
sau dintr-un complicat motiv artistic,
ci pentru că acolo sunt fârtații mei,
profilele lor în marmură și trandafiri, caracteristic.

În zăpezile albastru-verzui,
reabilitați medical cu nota 3,
s-au împiedicat cu aramă în cranii,
ca primii soldați ai perestroicii.

N-are decât Vtorcermet furnalul să-și sufle,
n-au decât să sufle prelung polimerii din plastic.
Iar femeia care nu a fost cu mine să umble
va deschide un album și va fuma dramatic.

Ea va deschide un album albastru
unde obrajii noștri de viitor sunt încălziți,
unde suntem vii, în albumul albastru
sunt scursurile societății: bandiți și poeți.



* Abreviere de la siderurgie secundară, n. tr.